Oprirea anumitor funcții ale corpului este caracteristică somnului: tensiunea arterială și pulsul scad ușor, iar respirația încetinește. Sistemul nervos este, de asemenea, mai puțin excitabil. O viață sănătoasă și activă nu este posibilă fără pauza noastră de odihnă din timpul nopții...
Somnul este un proces ritmic care poate fi măsurat cu ajutorul undelor cerebrale (EEG). Somnul sănătos al unui adult poate fi împărțit în trei faze de somn: stadiile 1, 2, 3 la care se adaugă și somnul REM, caracterizat prin mișcarea rapidă a ochilor. Primele trei etape se mai numesc și somnul de tip non-REM (NREM).
În somnul non-REM, activitatea creierului scade încet, iar mușchii încep să se relaxeze. Nu există visare în această fază, dar în ea are loc și somnul ușor și profund. Când mușchii se relaxează ușor în timpul somnului, pot apărea spasme musculare. În această fază a somnului, simțim adesea că o să cădem.
În somnul profund ajungem la cea mai adâncă stare de somn. Recuperarea fizică este acum în plină desfășurare. Somnul profund este deosebit de important pentru regenerarea sistemului imunitar.
Mișcările sacadate ale ochilor sunt tipice fazei REM. De aici și numele, Rapid Eye Movement. Aceste faze, care durează câteva minute, se repetă de patru până la șase ori pe noapte. Activitatea creierului crește semnificativ și apoi trece înapoi la o fază non-REM.
În timpul somnului REM avem cele mai multe și cele mai intense vise, motiv pentru care această etapă de somn este cunoscută și sub denumirea de faza de visare.
Durata și fazele de somn
De cât de mult somn are nevoie în medie o persoană variază foarte mult. Un bebeluș doarme aproximativ 16 ore pe zi, copiii mici între 11 și 13 ore, iar adolescenții se descurcă cu o medie de 9 ore. Adulții dorm aproximativ 8 ore. După vârsta de 50 de ani, nevoia de somn scade adesea sub 6 ore pe zi.
Sfaturi pentru un somn sănătos
Tulburările de somn, cum ar fi dificultățile în a adormi sau de a rămâne adormit, apar adesea temporar și, prin urmare, nu trebuie considerate tulburări reale. Cu toate acestea, dacă acest lucru se prelungește săptămâni și luni, poate duce la performanțe scăzute și o capacitate de concentrare slabă sau la alte neajunsuri fizice.
Următoarele sfaturi vă pot ajuta să obțineți un somn odihnitor:
- Evitați să beți băuturi cu cofeină, cum ar fi cafeaua, ceaiul sau cola, cu patru până la șase ore înainte de culcare.
- Nu mâncați prea târziu sau prea mult. Alimentele greu de digerat vă pot perturba somnul.
- În dormitorul trebuie să fie întunecat și cât mai multă liniște. Temperatura camerei nu trebuie să depășească 18°C, cel mai bine este să o aerisiți din nou înainte de a merge la culcare.
- Încercați să vă culcați cam la aceeași oră de fiecare dată. Corpul vă va mulțumi pentru un ritm constant.
- Evitați problemele grave sau certurile înainte de culcare.
- Medicamentele care conțin valeriană pot avea un efect de susținere asupra tulburărilor nervoase, cum ar fi insomnia sau neliniștea.